Recomandarea oficială de 0,8 grame de proteină per kilogram corp, folosită ca reper internațional, nu a fost gândită ca un obiectiv optim – ci ca pragul minim necesar să previi o deficiență la un adult sedentar.
Pentru oameni activi sau sportivi, organizații de nutriție sportivă recomandă, de regulă, între 1,2 și 2 grame per kilogram, în funcție de tipul și intensitatea antrenamentului – de una și jumătate până la de două ori și jumătate mai mult decât pragul „oficial”.
Diferența explică o confuzie frecventă: cifra de pe etichetele nutriționale sau din ghidurile generale nu e greșită, doar are alt scop – previne o problemă, nu optimizează o performanță.
Un prag minim de siguranță nu e același lucru cu un obiectiv de urmărit.
Vezi și: